Într-un articol anterior am prezentat o metodă practică de a determina ce cost are energia produsă local de un sistem fotovoltaic ținând cont de câțiva parametri precum investiția în sistemul de producere a energiei și randamentul așteptat de la investiția făcută în sistem. Pe o logică similară voi prezenta în acest articol cât ne costă să stocăm energia pentru a o utiliza mai târziu, pentru consum sau pentru orice alte aplicații.

Stocarea energiei electrice se poate face sub diverse forme, majoritatea implicând o conversie (de exemplu din termic în electric sau din energie potențială în energie electrică). Sistemele și metodele de stocare sunt foarte diverse și depind mult de aplicația pentru care se dorește stocarea. De exemplu un baraj poate stoca apa pentru a o utiliza ulterior într-o turbină, sau o baterie poate stoca electricitatea prin procese chimice de conversie. Ideea este că indiferent de aplicație de fiecare dată putem spune că avem o capacitate de stocare (pe care o putem măsura în kWh) și un cost pentru aceasta capacitate de stocare, astfel costul specific al capacității de stocare îl putem exprima de exemplu în kWh/RON. În funcție de tehnologie sunt multe clasamente care arată care sunt costurile specifice ale stocării în funcție de tehnologie și aplicație.

Folosind un indicator denumit LCOS (Levelized Cost of Storage) voi arăta cum se poate calcula costul energiei stocate în funcție de costul specific al capacității de stocare. În prezent cel mai comun și dezbătut mod de stocare a energiei electrice este prin utilizarea bateriilor. În contextul în care sursele regenerabile produc energia într-un mod intermitent, fiind destul de dificil a o utiliza în totalitate atunci când este produsă, apare dorința naturală de a o putea stoca și a o utiliza mai târziu.

Ca să fie totul clar, o să fac o simulare unde consider o capacitate de stocare de 10 kWh și care are un cost inițial de 25.000 RON (528 EUR/kWh). Ne putem imagina că este o baterie care deservește o aplicație domestică (stochează energia produsă de panourile fotovoltaice). Durata de viață este de 6.000 cicluri (încărcare descărcare) și realizează un ciclu zilnic utilizând 80% din capacitatea nominală (asta înseamnă că într-un an prin acest sistem tranzitează aproape 3 MWh, care este consumul mediu al unei gospodării în țara noastră). Pe durata de viață de 6.000 cicluri (15 ani), investitorul se așteaptă la un randament de 10% de la cei 25.000 RON investiți. Utilizând metoda LCOS rezultă că energia stocată ar trebui valorificată (vândută sau să genereze economii) de 1,13 RON/kWh. Și toate acestea fără a pune la socoteală costul energiei care de exemplu ar proveni de la un sistem fotovoltaic. Altfel spus, în scenariul prezentat mai sus și detaliat în tabelul de mai jos, pentru a stoca 1 kWh de electricitate ne-ar costa 1,13 RON.

Ceea ce am prezentat mai sus este bineînțeles un caz generic, realitatea putând fi diferită de la caz la caz. De aceea în graficul de mai jos am arătat cum variază acest cost al energiei stocate în funcție de doi indicatori principali, investiția specifică și randamentul așteptat de la aceasta.

De exemplu, dacă costul specific al capacității de stocare este de 500 EUR/kWh, iar randamentul așteptat de la investiție este de 5%, stocarea vine cu un cost adițional pentru energie de 0,75 RON/kWh, iar dacă investiția specifică este de 950 EUR/kWh și ne așteptăm la un randament de 10%, peste costul energiei ar trebui să mai adăugam 2 RON/kWh doar pentru că am stocat-o ca să o utilizăm mai târziu.