Abordez un subiect de actualitate și anume efectul temperaturii interioare asupra costurilor anuale cu încălzirea. Care este temperatura optimă a aerului pe care ar trebui să o avem într-un spațiu interior nu este un răspuns simplu. Răspunsul este depinde. Depinde de factori precum tipul de activitate pe care o desfășurăm în interior, cum suntem îmbrăcați, care este umiditatea interioară, sau chiar și care este temperatura pe suprafața interioară a elementelor de anvelopă (pereți sau ferestre). Legat de efectul temperaturii suprafețelor interioare ale anvelopei asupra confortului resimțit într-un spațiu interior care are o anumită temperatură a aerului voi intra într-un articol viitor.

În acest articol voi arăta cum variază costurile anuale cu încălzirea pentru o clădire în 3 cazuri de izolare termică în funcție de temperatura interioară minimă care se dorește a se menține. În această analiză voi folosi același studiu de caz (casă alipită la calcan, P+1, 132 mp) ca și în articolul ”Cât ar trebui să fie grosimea izolației termice pentru o clădire?”, localizată în București, și voi simula consumurile și costurile cu încălzirea utilizând date pentru un an tipic meteorologic.

Clădirea este considerată în 3 situații, în situația în care nu este izolată termic, în situația în care izolația termică este aplicată pereților și planșeului (vată minerală 10 cm) și în situația în care se dublează izolația termică față de situația anterioară.

Graficul de mai jos arată variația costului anual pe metru pătrat încălzit în cele 3 scenarii pentru temperaturi minim menținute în interior de la 10 la 24 grade Celsius.

Din graficul de mai sus se poate observa cu ușurință efectul major pe care îl are izolația termică asupra costurilor cu încălzirea. Dacă pentru clădirea neizolată, ar fi costat 11.646 RON să se mențină în interior o temperatură minimă de cel puțin 24grC, în cazul clădirii cu primul nivel de izolare acest cost ar fi fost de doar 3.765 RON, iar în cazul celui de-al doilea nivel de izolare termică acest cost ar fi cu aproape 1.000 RON mai mic (încălzire utilizând gazul natural, randamentul sistemului de încălzire de 85% și prețul gazului de 190 RON/MWh). Pe grafic se poate observa și variația costului specific în funcție de nivelul minim de temperatură menținut. De exemplu în cazul primului nivel de izolare, o temperatură de 21 grC vine cu un cost suplimentar anual de 240 RON, iar o temperatură de 22 grC vine cu un cost suplimentar de 257 RON față de temperatura de 21 grC.

Se observă și din grafic concluzia trasă în articolul ”Cât ar trebui să fie grosimea izolației termice pentru o clădire?”, și anume că peste o anumită grosime a izolației termice efectul grosimii suplimentare e marginal, ajungându-se în anumite cazuri la situația să nu renteze economic costul suplimentar datorită economiilor din ce în ce mai mici pe care le aduce.

În practică bineînțeles temperatura interioară poate va fi diferită în funcție de funcțiunea acestora (de exemplu sufragerie vs. băi) și în funcție de modalitatea de ocupare a spațiului (din rațiuni economice dacă încăperile nu sunt ocupate pe durate scurte sau mai lungi temperaturile minim menținute se reglează la un nivel mai scăzut).